Primii mei blugi


Am primit mai demult…chiar demult tinand seama ca nu m-am mai aratat pe blog de destul de multa vreme, o leapsa de la o distinsa colega. Imi propunea sa scriu, ca la oracolele din tineretele mele si ale ei, despre primul sarut, prima experienta sexuala etc. Insa ceea ce m-a facut sa reactionez acum a fost faptul ca trebuia sa povestesc despre primii mei blugi. Si subiectul asta chiar e unul sensibil pentru noi astia mai in etate…pentru ca pe timpul meu, atunci cand eu eram adolescent, blugii nu erau chiar la indemana tuturor…adica trebuia sa ai ceva “tupeu” financiar ca sa iti permiti sa iti iei o pereche de blugi de import in loc sa iti iei trei geci si 4 perechi de tenesi de Dragasani (exagerez putin, dar oricum blugii nu erau tocmai la indemana pentru mine). Chiar cred ca acum, pentru tinerii nascuti mai tarziu, e greu de inteles cum era asa de greu sa imi cumpar o pereche de blugi…si ii inteleg sa creada asta.

Asa- zishii mei “primii blugi” nu erau tocmai ai mei…avand un var mai mare cu un an decat mine…primii mei blugi au fost de fapt ai lui…asa ca nu ii pun la socoteala. Primii mei blugi au fost cei pe care i-am cumparat singur…

Am facut liceul intr-un mediu preponderent masculin, 98% baieti, asa ca la noi in liceu nu se discuta decat despre masini, femei si batai. Mic bishnitzar din fire profitam de viciile colegilor astfel ca prin clasa a 10-a – a 11-a aveam deja o mica afacere…cumparam tzigari, reviste porno, casete audio si video sau cosmetice auto din tot felul de locuri pe unde le gaseam mai ieftin si le vindeam la scoala. Dar nu oricui…ca dadeam idei si altora. Aveam si eu falitii mei.

Liceul era impartit cam in trei categorii: golani, pasionati si tarani. Spre (ne)fericirea mea nu prea ma integrasem nicaieri. Golanii erau aia care veneau din zone rau famate si erau destule cartiere de genul Rahova, Ferentari, Giulesti…(nu exclud nici un cartier, doar ca “golanii” la care fac eu referire erau chiar cei mai dubiosi si din cele mai selecte cartiere, deci nu pot defaima cartierele cuminti din cauza lor). Impatimitii, destul de putini, erau cei care vroiau sa dea mai departe la facultate in domeniul liceului, adica autovehicule rutiere, ca atare ei erau victimele sistemului. Taranii erau clientii mei. Fii de tiristi sau agricultorii erau oameni ocupati, dupa scoala aveau treaba acasa, fie aduceau vaca de la camp, fie se suiau pe tractor si faceau ce aveau ei de facut (eu de aici din betoanele Bucurestiului nu prea intelegeam ce se agita ei cu aratul, semanatul si alte activitati cu “atul” in coada, nu intelgeam de ce nu pot lasa pe maine “atul-urile” astea…). Asa ca am profitat de faptul ca erau ocupati si le faceam mici servicii retribuite pe masura. Ca bani aveau de nu stiau ce sa faca cu ei. Asa ca…dupa ce am tintit eu niste bisnitari care dadeau tigari de cotrabanda ieftin sau niste angrouri de unde puteam cumpara mai ieftin…am inceput micul trafic. Cumparam de la sursele mele si vindeam “tzaranilor”.

Blugii mi i-am luat din banii castigati din arme albe. Era perioada cand basarabenii incepusera sa apara prin Bucuresti. Vindeau prin spatele pietelor tot felul de chestii: pasta de dinti amara, tigari Plugaru’, apa de colonie, unghiere si alte nimicuri. Insa cel mai important…vindeau cutite, briceaguri…Romanu’ pe atunci nu prea era el obisnuit cu cutitele…bataile inca mai erau pe baza de pumnul din dotare si bata rupta din gard…sau din piciorul mesei de bucatarie. Insa odata invadata piata de briceaguri vandute de basarabeni, moldoveni sau rusi…ca niciodata nu eram sigur ce sunt, s-a mai schimbat treaba.

Mai intai mi-am pregatit piata de desfacere. Mirosisem eu ca o sa fac avere cu jucariile astea. Asa ca imi cumparam cate unul si ma duceam la scoala si ma afisam in timpul pauzelor cu el…ma jucam cu el prin fata “potentialilor clienti” si inevitabil cadea unul in plasa care voia si el sa vada cutitul…atat imi trebuia…era victima sigura. Il vindeam pe ala si odata bagat “calul troian” in grupul lor de tarani…comenzile curgeau garla. Ii lasam cateva zile si apoi aduceam un nou model…intodeauna un model mai shmecher ca cel anterior…ca sa nu imi stric piata. Asa…incet-incet am saturat piata de briceaguri. Intre noi fie vorba…vai mama lor ce briceaguri, lama daca o lasai in apa trei minute incepesa dea urme de rugina. Daca te punea naiba sa vrei sa il infigi intr-un lemn…ramaneai cu o lama boanta…dar ce imi pasa…eu eram doar distribuitor…nu si producator. Din diferenta de pret…mi-am luat primii mei blugi. Negri, drepti, daca ii puneai …stateau si in picioare de tari ce erau.

Acum, dupa ani si ani…nu vreau sa ma gandesc ce pret au avut primii mei blugi…cat sange o fi curs prin discotecile satesti din jurul Bucurestiului ca sa imi iau eu blugii astia. Cati mici bisnitari moldoveni oi fi imbogatit eu si i-am trasformat in mari traficanti de arme… dar ce mai conteaza? Ce nu face omul pentru o pereche de blugi?!

Daca vrea cineva sa preia leapsha asta intarziata…e bine venit cu speranta ca nu mai e cineva care si-a platit primii blugi din trafic de arme, prostitutie sau eu mai stiu…camatarie.

2 comentarii:

doaroDIANA spunea...

...daca am "platit" blue-jeansii cu boceala 2 saptamani pe langa parinti,se pune?(dar stii,boceala din aia cum numai o adolescenta stie,cu milogeala si promisiuni la greu)...dupa perioada aceea,parintii, exasperati de miorlaiala mea,s-au indurat sau au vrut sa scape si au facut un efort de pile si relatii sa imi ia cei mai urati pantaloni existenti...nu conta...era materialul "teapan" ce il doream....
Acum realizez cat de usor puteam fi multumiti ,noi,adolescentii de atunci....un pepsi pe sub mana....ciocolata chinezeasca....si era ok...

Flore spunea...

:)) foarte tare!!!
Eu primii blugi (cumparati de mine - pentru ca si eu am tot mostenit de la surori) au fostdin primul salariu ..pe la 16 ani ,impreuna cu o pereche de role si am ramas fara nimic din leafa :))

  • - Geanta din material textil rezistent si intarit cu material termocolant. Este cusuta manual cu motive populare romanesti. Motivul nu se repeta si pe spa...

Postări populare