Uite trenu’!....asta-i trenu’ ?




Ca tot omu’ in zi de sarbatoare …eu si cu Maimutzu’ , am sarbatorit la fel, in familie , ba intr-una , ba in cealalata…caci familiile noastre nu se gasesc amandoua in acelasi oras , asa ca noi de sarbatori facem drumuri-drumuri.
Asa ca ajunul Pastelui si prima zi de Paste am fost la tzara, undeva la vreo 40 de kilometri de Alexandria. Ca sa ajungem inapoi in Bucuresti trebuia sa mergem la Alexandria si sa luam microbuzul spre Bucuresti…cam o ora de mers cu microbuzul. ….daca ar fi circulat in zi de Paste. Dar ajunsi in Alexandria descoperim ca nu circula nici un microbuz, pe buna dreptate…era doar prima zi de Paste…cine se da dus de acasa intr-o zi ca asta ? …nu-i nimic , ne-am zis, n-am mai mers de multicel cu trenul, vedem campurile inverzite, citim o carte linistiti , Maimutzu’ cu cartea, eu cu holbatu’ , in fine toata treaba parea mirobolanta asa ca ne-am carat la gara , ne-am luat bilete. Trebuia sa asteptam o ora in gara la Alexandria pana luam un tren spre Rosiorii de Vede, unde mai stateam cam o ora si luam un tren pana la Bucuresti. Am asteptat cumintzi sa vina trenul, cel spre Rosiori, sa ne duca spre urmatoarea gara, unde aveam sa mai asteptam putin si sa ne urcam in alt tren….

Am urcat in personalul spre Rosiori, am vazut idei de casa , cu turloaie in loc de acoperis si ne-am ales fonturile cu care sa scrie pe casa numele noastre …ca asa am vazut noi ca e moda intr-un sat intre Alexandria si Rosiori unde sunt case cu tzurloaie si 40 de camere, cu lift si balustrade de inox si unde locatarii dorm tot in grajd cu caii. Astea le-am vazut pentru ca, deh’, cu personalul vezi si cum creste firul de iarba. In plus, am avut tot vagonul numai al nostru , ne-am insirat bagajele si picioarele cum am vrut si am stat relaxatzi, soarele stralucea prin geamul trenului prafuit , inca mai era cald pe la ora 6 dupa amiaza ….in putin timp aveam sa fim in Bucuresti …eram atat de relaxatzi si linistiti dupa doua zile de stat la tara, in curte, printre rasaduri de flori si zarzavat , cu burtile pline de cozonaci si oua, incat …muzica « stelara » ce se auzea de la telefonul mobil al unui baietzandru , ni se parea chiar mistho…



Asa merseram noi cu personalul vro ora si am ajuns intr-o gara unde aveam sa facem schimbul…si unde mai aveam de asteptat cam o ora si ceva… numai bine , am avut timp sa ne facem provizii, ne-am luat chipsuri, inghetata asortata , voiam sa vizitam si putin orasul, dar parea cam inchis si pustiu, asa ca ne-am ales o banca in gara si ne-am pus pe racorit cu inghetata …si tot am mancat din ea si nu se mai termina , numai bine cu niste catelusi , mai mari, mai mici , vreo 3 generatii , si 5 neamuri, care mai de care mai urecheatzi , mai clapaugi, mai datatori din coditza …cel mai indraznet si mai patrat dintre ei s-a postat frumos in fatza noastra si ne fixa drept in ochi cand pe maimutzu’ cand pe mine , in functie de care ii venea randul sa duca linguritza la gura , si tot asa, incat ne-am simtit cam prost ca mancam in fatza lui si ca ii facem pofta , prea avea ochii aia rugatori, asa ca i-am dat toata inghetata sa o pape , exact ca la un copil de cershetor caruia nu prea i-ai da bani , dar ii dai de rushine …si a inghitit-o toata odata, ne-am cam speraiat …ca omoram catelul , ii ingheatza burta , dintzii , face vreo nevralgie , asa ca ne-am ridicat sa ne ascundem de el si neamurile lui.


Cu ocazia asta am verificat si noi la tabela de plecari : al nostru tren venea de la Deva , se ducea la Bucuresti , oprea la linia 4, pleca la ora 19 :34, numar de identificare 1824.…mai aveam doar 20 de minute de asteptat.

In nici 5 minute soseste trenul Bucuresti- Deva , pe linia 4, numar de indentificare 1823, numai bine, ne gandim noi in entuzismul momentului in care o sa jungem acasa, scapam de catelushul cersetor si stam in vagon un sfert de ora cat mai statea trenul in statie , ce mai… pana ne gaseam locul , pana ne asezam bagajele , pleaca trenul si in 2 ore suntem acasa…am urcat in tren sa ne cautam vagonul, nici nu punem bine piciorul in tren ca ne si intreaba cineva daca avem idee cat mai sta in gara , noi raspundem ca si cum am fi stiut toate secretele lumii…ca 15 minute. Tzeapa, ca nici terminam bine de rostit propozitia ca trenul si pleaca …ne bucuram un pic in sinea noatra ca CFR-ul lucreaza cu drag si spor pentru popor, ca nu sunt in intarziere, ba din contra s-ar putea sa ajungem mai repede…yupiii, si hai sa ne cautam vagonul, locurile …si le cautam un pic pana , asa ca din senin…intreb daca trenul merge la Bucuresti ….raspunsul…pai nu, trenul merge la Craiova ….eu ma uit la Maimutz , el la mine, eu la el, noi la nenea , mai intrebam inca o data …NU MERGE LA Bucuresti ? pai nu, ne zice iar ...Ne uitam la semnalul de alarma , vedem roshu in fatza ochilor, era de la semnul de avertizare, scria trageti in cazuri de urgentza …noi aveam urgentza ? care sunt urgentzele de fapt ? adica urgentza nu putea fi ca acasa ne astepta un cozonac cald, o cana de lapte, o friptura de miel ? …mai am putin si mor , sau urgentza , opreste frate trenul, ca noi, uitandu-ne la catzei, la nori, mancand chipsuri am urcat unde nu trebuia si iete mergem in alta directie ….ne rotim ochii amandoi, ne uitam pe geam…chiar daca am fi tras semnalul de alarma …oricum eram pe un camp, trebuia sa fugim inapoi prin aratura , una ca probabil ne fugarea politia cfr, sau cum s-o numi daca o fi ( zicea ceva de « abuzul se pedepseste » , a doua ca …in 10 minute ajungea trenuletzul nostru care ne ducea linstiti acasa , mititelu’…asa ca n-am tras semnalul si am cautat controlorul, l-am gasit…( un pic cam efeminat si semana cu Tarky, nu te supara nenea controloru’, noi iti multumim ca ne-ai ajutat )…foarte de treaba …ne-a lasat in tren, nu ne-a taxat pentru ruta asta neprevazuta , a calculat care tren de unde vine , care e cea mai buna solutie, unde putem cobori ca sa gasim spre Bucuresti cel mai avantajos tren, asa am ajuns noi in Caracal (unde s-a rasturnat carul cu prosti, am ajuns si noi acolo, nu rasturnati din car , ci mai ca orashenii asa , cu trenul…)



De acolo am gasit repede inapoi un tren, am facut cale intoarsa , am ajuns iar in statia unde am incurcat borcanele…si intr-un final am ajunsh in Bucuresti, pe la ora cand metrourile se retrag, dar noi am avut noroc si le-am prins pe ultimele …si la miez de noapte am descuiat usha casei… Ca vorba aia : Bucuresti Deva nu e tot una cu Deva Bucuresti ? Si ce imi e 1823, ce imi e 1824 ? Chestii de nuanta...dar asa am ajuns noi sa facem o calatorie de o ora in 10 ore si dintr-o distanta de 100 de kilometri sa facem o distanta de vreo 300 kilometri. In aceeasi ordine de idei…o calatorie care trebuia sa ne coste cam vreo 300.000 de lei a ajuns sa ne coste un million de lei si un ou (ca din 20 de oua transportate unul a cedat fizic si s-a spart).Asha ne-am petrecut noi vacanta de Pasti. Ce frumos a fost in vacanta !

4 comentarii:

Madalina spunea...

Dragii mei maimutz si maimutza, sunteti extraordinari, nu am mai ras asa de cand eram copil. Marturisesc (am ramas cu sechele de la Inviere) ca sunteti doza mea de bucurie seara cand ma linistesc dupa o zi de alergatura. Sincer citesc pe blog de ceva vreme dar nu am scris nici un comment pentru ca dupa o ora de ras sincer ma dor muschii si ma duc la culcare, dar va spun sincer ca imi sunteti foarte dragi!

tartoras spunea...

Pe cale oficiala, declar ca sunt la a doua repriza de ras...prima a fost pe blogul Maimutzicii...
Sunteti tare haiosi....si pana la urma a fost o experienta interesanta, nu?!
Numai bine!

HANUL MAIMUTZEI spunea...

*Madalina : multumim ca ne consideri "extraordinari"...de fapt noi suntem atat de obsinuiti incat trecem aproape neobservati...Maimutzu..isi zice singur ...un oarecare ...si eu sunt doar o Maimutza printre atatea altele...
* Tartoras : experienta a fost foarte frumoasa si oarecum ciudata, ca din flu -flu cum eram noi cu capul in nori am ajuns pe unde nici nu ne trecea prin cap...ne uitam si noi unul la altul si radeam de noi cat de berleuzi am fost...numai bine iti dorim si noi

Linde-monA spunea...

Vad ca ai avut un Paste pe cinste. Si mai spune lumea ca viata nu te duce unde vrea ea ;))

  • - Geanta din material textil rezistent si intarit cu material termocolant. Este cusuta manual cu motive populare romanesti. Motivul nu se repeta si pe spa...

Postări populare