Pitesti: Manastirea Trivale, Gradina Zoologica, Parcul Strand si Trivale, teatru Alexandru Davila, fantana cantatoare

Textul ce urmeaza a fost trimis pe mail de Anca , fiind urmarea anuntului de colaborare din dreapta paginii.


V-ati gandit vreodata sa va pierdeti pe strazile unui oras de provincie ….unul despre care crezi ca nu iti poate oferi nimic , nu e un oras turistic, nu iese in evidenta cu nimic…iti recomand sa iti iei o zi sa simti magia unui oras de provincie.
Intamplarea a facut sa ajung in Pitesti si am profitat de ocazie sa ma conving ca un astfel de oras iti poate oferi mai mult decat asfalt si industrie ….
Am luat-o usor pe jos si m-am lasat purtata de strada, faptul ca orasul se intinde pe o strada principala si cateva adiacente m-a ajutat sa descopar usor ceea ce orasul avea sa-mi arate.
Trotuarul umbrit de castani si tei m-a adus pe marginea raului Arges, soarele isi reflecta rosiatic razele in el si ratele salbatice se balaceau usor pe margine , nestingherite de mizeria aruncata in el. Care nu era tocmai putina, insa probabil ca era de atat de mult timp incat se obisnuisera cu ea.

Malul Argesului m-a adus pana in Parcul Strand acum linistit, sinele de cale ferata ale unui trenulet acum iesit la pensie stau dovada ca odinioara parcul fremata de oameni veniti sa se relaxeze , sa stea pe iarba , sa se plimbe cu barcutele sau vaporasul, sa-si puna copiii in trenulet si sa se uite la ei cum fac baloane de sapun.

Ai putea inca sa auzi hohotele de ras ale copiilor daca inchizi ochii. Dar din pacate auzi doar tufisurile miscandu-se…folclorul local zice ca aici vin tinerii sa faca sex. Pe mine m-au supt doar tzantarii. Lasand in urma un parc vizitat acum de nostalgici si cei care nu au o locuinta disponibila, am ajuns in centrul orasului …inca e amiaza si soarele inca mai arde…si lumea se zvarcoleste pe acolo…strada acum isi paraseste castanii si tei si se imbraca in pavaj portocaliu, e moderna, cu raulete artificiale si multe fantani arteziene care intruchipeaza abstract ba o lalea din otel care scuipa apa, ba alte minunatii pe care nu am inteles ce reprezinta, toate astea intortocheate printre banci galbui unde te poti odihni daca ai fost cuprins de febra shoppingului caci din cate mi-am dat seama aici sunt concentrate toate magazinele importante din oras…ajung astfel la teatrul Alexandru Davila inaugurat prin 1915 si refacut in 1948 si, spre deosebire de Bucuresti unde trebuie sa-mi iau bilete cu 2 saptamani inainte sa fie reprezentata o piesa de teatru…aici gasesc bilete pentru piesa de astazi asa ca profit si ne cumparam bilete doar cu 70 de mii de lei ( !?).
Ne ramane timp pana la seara de teatru, asa ca pornim usor spre Padurea Trivale, un parc construit in padure , unde modernul din centru se pierde si te regasesti in natura racoroasa a padurii, unde lumea se plimba pe alei, sau stau pur si simplu pe bancute in linistea padurii…e un loc perfect unde poti citi o carte nestingherit, sa iti scufunzi picioarele in frunze sau pur si simplu sa stai sa privesti oamenii care trec prin fata ta. La un moment dat pe o mica colina se ridica Schitul din Trivale …urcam scarile sa vedem ce se intampla acolo si ne trezim inconjurati de muzica bisericeasca.

Ai zice ca vocea iti picura in suflet, atat de bine se auzea corul bisericesc in afara schitului, toate erau acolo bine oranduite , curate ca intr-o casa cu o gospodina frumoasa care toata ziua dereticeste si uda muscatele din ghiveci.
Cumparam cate ceva de acolo ca sa ne aminteasca pe unde am trecut si mergem mai departe dusi de strada pana la Gradina Zoologica .
Aici m-a cuprins o oarecare tristete, caci animalele nu pareau prea multumite , fie pentru ca erau in cusca , fie pentru ca acolo conditiile nu erau tocmai bune. M-am linsitit totusi cand am vazut ca incepea sa se modernizeze si Gradina Zoologica si am lasat astfel totul in urma cu speranta ca animalele vor avea o viata mai buna in curand.
Asa ca incepem sa ne intoarcem caci se apropia ora piesei de teatru, ne intoarcem pe acelasi drum , alergand dupa fluturi si cu ochii pe sus dupa raze de soare care trec printre frunze.

Si ajungem spre inserat la teatru si in fata noastra se deschide cladirea unde se desfasoara salile pentru teatrul de papusi pentru cei mici, pentru drama si spectacole de dans. Sala pentru piesa noastra de teatru pastraza atmosfera anilor trecuti cand veneau aici doamne cochete si pentru doua ore ramanem aici in fata unor actori de provincie care isi dau silinta sa faca bine ceea ce fac.
Cand piesa se termina , cand soarele nu mai e, gasim orasul transformat de noapte.
Si da, acum e magic , caci toate au o alta lumina , din fantanile arteziene se aude muzica , muzica simfonica, si nu stiu daca venea si din mine pentru ca eram unde trebuia, langa cine trebuia , nu stiu daca muzica o auzeam altfel , dar m-am simtit din basme , chiar magic printre oamenii care se holbau la spectacolul asta si parca balerini si oameni de poveste ieseau din strazi si dansau printre noi. Si incetisor cu oarecare durere de picioare , cu papucii rupti din cauza piruetelor ne retragem pentru odihna.

Si convingerea mea ramane ca orice oras mic, fara un renume extraordinar iti poate deschide strazile si te poate lasa sa-i simti magia. Asa cum spunea un clasic in viata : "Fiecare om are o poveste !", fiecare colt de lume are o poveste!


COLABOREAZA SI TU!
______________________
Ai o poza sau un text pe care vrei sa il vezi aici? Se incadreaza in peisaj? Pai ce mai stai? Trimite-l/trimite-le pe adresa
jean.bica@gmail.com si poate va fi publicat/a/e. SUCCES!
______________________

Niciun comentariu:

  • Botosei gri pentru copii - Botosei crosetati din fir acrilic pentru bebelusi, numai buni pentru vreme racoroasa. Disponibile 4 perechi. Lungimea talpei : 1 pereche 9 cm 1 pereche 1...

Postări populare