Manastirea Cernica

Daca vreti sa fugitzi din Bucuresti va propun sa o faceti undeva aproape : Manastirea Cernica. E la cativa kilometri de Bucuresti si intr-un mod cu totul fabulos, desi e atat de aproape, parca esti la mii de kilometri distanta de orice aglomerare urbana. E de-a dreptu’ uimitor cum chiar in jurul Bucurestiului poti sa-ti eliberezi mintea de chinurile la care a fost supusa in timpul saptamanii si plamanii de prafaraia din Bucuresti.Pentru a ajunge la Manastirea Cernica nu iti trebuie prea multe. Treaba ta cum ajungi la capatul Soselei Pantelimon, capatul tramvaiului 14, in fata la Cora Pantelimon, dar de acolo trebuie sa iei un microbuz. Transportul cu acest maxi taxi costa 15.000 lei de persoana. Nu mergi mai mult de 15 minute si ajungi la :« Veche vatră de rugăciune şi cultură, ctitorie a Vornicului Cernica Ştirbei, Sfânta Mănăstire Cernica care este atestată documentar la 1608 prin hrisovul domnesc al lui Radu Vodă Şerban ». Mai multe detalii de genul cum a fost construita, modificata …cine a ales sa traiasca acolo le gasiti pe net.




Ceea ce m-a uimit pe mine este ca de cum intri pe poarta , nimeni nu iti mai deranjeaza sufletul si mintea , cei care traiesc sau muncesc acolo iti dau impresia ca umbla pe varful picioarelor …calugarii stau in chilioarele lor si isi fac rugaciunile sau ce fac ei pe acolo, d-ale lor …o fantana are o cana atarnata acolo… pentru cei insetati … credeti-ma ca apa direct din pamant nu se compara cu niciun izvor asa zis al minunilor luat de la magazin….o curatenie deplina …chilii albe cu ghivece cu flori rosii…hainele calugarilor atarnate pe sfoara la uscat ….iarba verde - verde deranjata doar de hainele lungi ale calugarilor care trec pe acolo….un lac care se ascunde printre salcii…nimic nu te scoate din starea de bine in care intri… In acelasi spatiu ai mai putea vizita si un muzeu de obiecte de cult, atunci cand am fost eu era inchis – desi comform orarului ar fi trebuit sa fie deschis – poate sunt prea pacatos si Dzeu m-a pedepsit in felul lui. De asemenea, Manastirea Cernica are si o librarie de carte religioasa, de asemenea inchisa pentru pacatosul de mine…











Odata ce ai vizitat si te-ai impacat cu sine si Dzeu in biserica centrala…poti apoi sa o iei pe aleile pline de povesti (zic eu…pentru ca au mult prea multa expresivitate ca sa nu aiba ceva de povestit trecatorului venit pe aici…cine stie ce pasi a unor oameni ramasi in istorie au simtit ele ?!). Fara a fi un obiectiv de vizitat, desi nu recomand nimanui sa piarda ocazia de a-l vedea, este cimitirul manastirii…iti lasa o stare interesanta…cu atat mai mult daca te ajuta si cultura generala ca sa stii cine au fost oamenii ingropati acolo, pe mine nu prea m-a ajutat ! (Un tzaran, nu ai cu cine, ma, nu ai cu cine !) Insa am apreciat somtuozitatea pietrelor funerale sau a statuilor…De asemenea, e de vazut lacul Cernica, pe marginea caruia este tot domeniul manastirii. Arborii de peste 300 de ani, stejari canadieni...Linistea, ambientul care te impinge spre speranta ca esti totusi mai aproape de Dzeu si nu in ultimul caz atmosfera si persoana alaturi de care vii aici...Desi nici dorinta de a te duce singur(a) sa te intalnesti cu Dzeu pe terenul Lui nu e lipsita de temei si exista o satisfactie interioara de implinire...insa daca o faci cu persoana iubita e de a dreptul perfect.





Ar mai fi multe de spus de trairile care te incearca acolo…insa sper ca pozele o sa spuna mai multe despre ceea ce este in acea zona decat pot eu sa o spun.

Mai multe informatii si mai bine documentate...gasiti aici: http://www.cernica.go.ro/

Data viitoare o sa propun o alta zona, ciudat de apropiata de Bucuresti, unde am putea fugi intr-o zi libera.

Niciun comentariu:

  • - Geanta din material textil rezistent si intarit cu material termocolant. Este cusuta manual cu motive populare romanesti. Motivul nu se repeta si pe spa...

Postări populare