Vreau sa evadez...


Zilnic merg cu tramvaiul 41, un cosmar si o evadare. Cosmar pentru ca e cel mai eficient exemplu de ceea ce inseamna Bucurestiul: cersetori, inghesuiala, agitatie, transpiratie, shutzi, mahalagioaice, pushtoaice si pushti pusi pe cordeala si epatare, oameni stresati si disperati, oameni tristi, oameni...Dar e o evadare din ploaia de claxoane, injuraturi, gaze de esapament, frustrari si enervari, „metrul si minutul/ deplasare”, „cap de creta”, shemecheri cu „am masina, frate si trebe sa urle maneaua sa aude toata strada”, pensionari care nu se grabesc nicaieri si au si de la tine aceeasi asteptari, taximetristi care „stie ei cu volanu’” si au uitat „cei 7 ani de acasa” de cand au luat covrigul in mana si multe altele de care te lovesti daca te gandesti ca ajungi mai repede cu autoturismul...in plus, te inseli...Faci dublu!
Ma urc si daca am noroc stau si jos si de aici incepe „filmul”. Azi, ca in fiecare zi, nu am noroc. Ma uit putin pierdut pe geam. Intre dalele de beton de pe calea ferata pe care merge tramvaiul a aparut iarba. E straniu cum a evadat din beton. Ma gandesc ca asa suntem si noi...ne incapatanam sa inflorim intre betoane, ne chinuim sa traim si sa parem si vii intre blocuri, masini si sosele. Dar contemplarea si visarea nu ma poate tine mult pentru ca invariabil sunt adus cu picioarele pe pamant de realitatea cruda. De data asta, langa mine, dupa ce o doamna mai corpolenta decat in varsta se tot impingea ca isi dorea locul meu in picioare pentru ca ala jos era ocupat de un pusti de 18-19 ani, parcheaza doua tinere zglobi cu buricul la vedere si neuronul „la posta”, adica il foloseau cu randul. „Ia zi, fata, nu-i tare Sorin? M-a adus cu scuterul la munca ieri...si a zis ca isi ia si masina, dar mai incolo ca acum ta-su este ocupat cu nu-stiu-ce chestii..., intreaba una dintre ele mai mult pentru ea ca nu apuca sa raspunda cealalta ca si spune: „e misto, fata, sa vezi ce misto mirosea...nu stiu cu ce-si da, da’ e tare rau...” Cealalta, nu cred ca e impresionata prea tare pentru ca nu o lasa sa-si termine fraza ca spune pe un ton vadit afectat: „ lasa, ca si al meu zice ca imi ia geaca aia de blugi...” Si daca ele intre ele nu se asculta, eu de as face-o...ma uitam ce dialog interesant au si cum vorbesc ele una cu alta aparent, de fapt neascultandu-se niciuna pe cealalta pentru ca sunt prea preocupate sa se asculte pe sine...Asa ca mai de voie de nevoie, ca nu aveam unde sa ma duc-ca nici sa respir nu mai aveam loc, imi indrept atentia in alta parte...vreo cinci barbati, lucratori in constructii, cred eu, erau veseli nevoie mare si faceau misto de un aurolac care se asezase si el candid pe scara tramvaiului, privea absent pe geam si tragea cu pofta din punga lui, probabil singura lui avere. „Cat de mult semanam?!”, ma gandesc. El are lumea lui si este imun la tot ce se intampla in jurul lui...este el, punga si peisajul tampit si rece de afara...eu, am gandurile si sila mea si...menajeria din tramvai si betoanele din afara lui...ce ne deosebeste...un destin si niste haine? Irelevant! Mai nimic! Suntem doi oameni in deriva...el poate nu isi va mai gasi niciodata calea, eu poate o voi face imediat ce cobor din aceasta conserva pe roti.
„Reprezentatia” nu se opresete aici...urmeaza „servetele parfumate, doua la 10.000...”, „da-ti si mie 1000 de lei ca am familie mare si pensia mica (am observat ca exista o anumita constructie a frazei la cersetorii de pe 41, trebuie ca ceva sa fie mic si imediat altceva mare, sau invers, daca e o boala mare, trebuie sa fie copii mici, daca e familie mare, salariul e mic sau deloc. De asemenea, indiferent de ce zi din saptamana e i se zice „sfanta zi de azi”, in orice propozitie trebuie bagate „D-zeu, Isus, Maica Domnului”, neaparat, altfel discursul pare ciont si fad)”, „Geany (inevitabil ca cel strigat si-ar scrie numele cu y ca e mai de bonton si da mai bine), io te ba la aia ce cur are...hei gagica nu ai obosit de cat ai alergat prin mintea mea...”, „pui apa la incalzit si apoi torni spanacul...(asa am aflat si eu cum se gateste spanac si daca as putea sa retin toate retetele pensionarelor care se plimba cu tramvaiul intr-o saptamana sau o luna as scoate o mare carte de bucate „Retete din tramvaiul 41”) si franturile de conversatii continua cu soapte, rasete sau strigaturi, gemete si oftaturi, totul este posibil in 41...aici viata are ritmul ei, ritmul rotilor tramvaiului...sacadat si intrerupt. Daca ar fi sa adaptez niste versuri Vama Veche...as spune de tramvai: „Voi stiti ce-i acolo, nimic nu e nou./ Copii viseaza ca au un palat,/ Tramvaiul-i dezvata mereu de visat./ Si astfel copilul mahmur si matur/ Renunta la vise si devine dur./ De ochii lui negrii ti-e frica sa fugi,/ Iar el jinduieste la geaca de blugi”. Cred ca fiecare dintre noi avem nevoie de experienta de pe 41. Sa ne mai aduca aminte de realitate, sa mai coboram din biroului noastre cu scaune din piele cu roti ca sa nu ne dam jos cururile de executivi jos cand ne ducem sa vorbim cu colegii de noile colege sau noii colegi, sa lasam fitzele de „diseara ma duc in Bamboo...mananc La Mama...m-am vazut cu un acount, un strategy, un development, un key...vreau apa plata si un iaurt degresat...nu se aprinde LCD-ul...” si asa mai departe si sa luam o doza de realitate din tramvaiul 41.
Cand tramvaiul ajunge la capat parca simti cum odata cu „explozia” de oameni care tasnesc plin de preocuparile zilei din el ca iese odata cu ei si bule-bule de ganduri, frustrari, complexe, nemultumiri si dorinte. Parca le vezi cum ii urmresc deasupra lor ca niste baloane umplute cu heliu...Iar eu, „tristul” observator si ganditor din tramvaiul 41 ii privesc candid, la fel ca acel aurolac batjocorit de niste muncitori care nu erau departe de nesansa lui, ii urmaresc si imi vad de drumul meu...calcand betonul cu furia unei zile la fel ca celelalte in care descopar iarba si copacii infloriti si pasarile care ciripesc...dar nu uit betonul care ma tintuieste in orasul in care se intoarce ceasul.
VREAU SA EMIGREZ LA MUNTE! SAU LA MARE!
Acum nu imi vine in cap decat versurile VAMA VECHE:
ALT ORAS
Nu te-ai saturat de orasul asta care ne manînca nervii si ce-a mai ramas din suflete?
Mitocani care arunca orice din masina de parc-ar vrea sa scada-n greutate!!!!
Claxoneaza, da, claxoneaza, nu fi prost!
Daca nu claxonezi, nu participi la hitul zilei!

Ne uitam urât si nimeni nu zâmbeste,
nevasta-i de vina ca ala micu creste,
un bou îti taie fatza,
e sapte dimineata,orasul se trezeste,
da’ nimeni nu zâmbeste.
Fum de tigara,
cafea cu lapte chioara,
shaorma se înfioara,
politia e cu tine
doar când îti este bine...

Promotii la masline,
la farduri, la toxine,
promotie la credinta.
Nevasta-ta-i cu altul,
n-ai timp de asta acum,
te concentrezi la trafic si te droghezi cu fum.

Batrâni trec strada prin locuri nemarcate...
un fel de sport extrem la vârste-naintate.
De-as putea s-opresc orasu-n locsi-apoi, c-o guma, sa sterg fiecare bloc.
Din bucati de plaja sa cladesc
un alt oras în care oamenii zâmbesc.
Vreau sa traiesc pe o strada desenata de-un copil,
Sa fiu si eu un desen sub pasii mici ai fetei gri.
Orasul te taxeaza daca te nasti femeie.
Burtosi, carnosi, slinosi, libidinosi,
îsi pun ochii pe tine, ti-e greata, da’ rezisti.
Uite ce buna-i aia, da-i peste fund ma frate!
Îi trece pân-acasa, c-acolo o ia barba-susi-o tine pâna seara, când pleaca el la fotbal
si bere cu baietii. Care baietii? Aiacare i-au ars nevasta cu palme peste fund.
Orasul e profund!

Pasaje,
blocaje,
claxoane si baloane,
telefoane,
termopane,
parcare pe trotuare,
în parcuri sau cu plata,
televizoare scumpe
vezi stirile in rate.
Butic, minimarket, supermarket, hypermarket, expomarket,
Noaptea orasul doarme,
însa respira greu,
gunoaiele prind viata si se rostogolesc,
vorbesc si povestesc
despre oras, firesc.
Pazea, vin gunoierii,
da’ n-au treaba cu noi.
Se duc si ei la curvese duc, sa fie eroi!

CE AR FI SA EVADAM CU TOTII DIN JUNGLA ASTA DE BETON SI SA FUGIM LA MUNTE, SA LASAM BUCURESTIUL GOL CU TOATE POVESTILE , LEGENDELE, SOSELELE, GAZELE LUI DE ESAPAMENT SI BETOANELE LUI?!

Niciun comentariu:

  • - Geanta din material textil rezistent si intarit cu material termocolant. Este cusuta manual cu motive populare romanesti. Motivul nu se repeta si pe spa...

Postări populare