Nae Creztu, carciumar de cartier


Cu Nae Cretzu nu am reusit sa am un dialog, dar mi-am inchipuit unul din franturile de conversatie pe care am tot incercat sa le am cu clientzi lui...Nu a fost prea usor, mai ales ca nu eram chiar in apele mele intr-o astfel de locatie si pentru ca intrasem cu ideea preconceputa ca oamenii nu vrea sa “vorbeste” cu mine. Aiurea! ”Nae e belea, cand n-ai bani te cinsteste el si dai tu banii cand ai”. “A, Nae Cretzu e primul care se scoala dimineata...cand plec eu la munca e singurul local care e deschis”. Cam asa am inceput sa il cunosc pe Nae Cretzu – unul dintre numerosii carciumari de cartier. Nu mi s-a parut ca ar fi cretz, ba dimpotriva, mie mi s-a parut chiar chel...Mare la vreo 100 si ceva de kile, cu burta, asa cum ii sta bine unui om cu stare “care este” (doar e ditamai carciumaru'!), cu ochelarii cu rama de plastic atarnandu-i pe nas, tatuat pe antebratul drept cu un cutit infipt shagalnic intr-o inima deformata, de la un accident de cutzit real... Chiar daca s-a ajuns, are local intr-o piata mare, nu s-a lasat de meserie. Tot el serveste la carciuma, tot el ii da afara pe scandalagii (e impropriu spus ii da afara pentru ca bodega e in proportie de 50% afara), tot el pune apa in vin sa fie mai mult. “E, mai indoaie si el vinu' cu apa, ce crede ca nu stiu?! Dar il iert ca e prietenu' meu” - imi zice pe sub mustata un nene care mai mult statea pe masa decat pe scaun pentru ca se intinsese cat putea pe ea...Imi face cu ochiu' complice si continua: “Nae e bisnitzar mare...ma taxeaza si pentru pahar...pai ce ai auzit tu paranghelie fara sa mai spargi un pahar doua?! Aici daca il spargi, platesti! Mie mi-a facut fond de rulment, stii ca la intretinere, ca sa nu cada el de fraier imi cere cand am sa dau 50.000 pentru pahare. “Da' ce, ma, Nae, ca nu am spart nici un pahar...si nici nu plec acasa cu ele...ca mi-am facut setu' de la hotelurile de pe litoral”. Pai stii ce concedii se faceau inainte? Pai avea omu' bani de un concediu serios...te duceai cate o luna la hotel cu toata familia. Acum cotu'! Dar lasa ca atunci cand ma duceam eu cu nevasta-mea mai luam si noi o farfurie, o cana...si e bune acum ca avem si noi ce sa-i lasam lu asta mica, sa aiba si ea cand s-o marita!” Dar cum e cu fondul ala de rulment pentru pahare? Incerc eu sa il aduc la subiect. “A, pai, imi cere bani pentru paharele pe care nu le-am spart, altfel nu mai imi da de baut...dar e bine ca din banii aia, cand se aduna mai mult, beau cand nu am bani. Ca ma mai intelege Nae si mai imi da si asa...”
Incep sa “cant” la alta masa ca interlocutorul meu anterior da semne de somn...si nu vreau sa-i deranjez odihna. Merg pe o idee interesanta: lista datornicilor. Nae Cretzu are un caiet urat de totzi: caietul in care scrie cat are fiecare de plata, pentru ca Nae Cretzu da de bautura pe datorie. Ce nu am putut eu sa inteleg si am cerut lamuriri a fost cum de mai vin sa plateasca cand ar putea sa schimbe carciuma. “Pai, da si el odata de doua ori, apoi te taxeaza, nu iti mai da pana nu platesti...teoretic, ca unii vin ncu chenzina direct la carciuma si o varsa aici...si abia sunt stersi din caiet ca iar sunt trecuti. Mai pune si de la el...mai umfla nota. Dar cine mai sta sa numere paharele? Cand e sa bei, bei, nu numeri paharele...Dar e gentil, nu umfla mult...asa cat sa nu te prinzi.” Ce mi-as fi dorit sa vad si eu acel catastif al datornicilor. Insa nu m-am prins cum de nu se duc la alte bodegi dupa ce faci datorii. “Pai, cine are tupeu sa il pacaleasca pe nea Nae Cretzu?! Da interdictie in tot Bucurestiu', de ajungi sa mai bei si tu o bere in Ploiesti sau Oltenitza...Plus ca te face de nu te mai cunoste nici maica-ta! E iute la manie nea Nae!”
Si trecand de la o masa la alta, asha tiptil-tiptil, am aflat si eu cine e nea Nae Cretzu, carciumarul din cartier. Mare om, mare caracter... L-am mai urmarit un pic stand pe unul dintre scaunele de plastic alb, frumos colorate de jegul gros de pe el...As fi vrut sa stau cu coatele pe masa sa privesc si sa ascult ceea ce se intampla in aceea zi...Dar nu imi permiteam luxul asta pentru ca imi era teama ca imi rup gatul...la cata bere, alcool sau pur si simplu apa sau ulei era pe mesele alea imi cam alunecau coatele...in plus camasa mea alba, nu mai era de mult alba – cam de cand am intrat in bodega, s-ar fi facut in culori greu de definit. Asa ca am privit stand in fund pe scaun. Nae Cretzu statea ca un imperator in spatele tejghelii...una inalta pe masura lui...si privea in bodega ca si cum si-ar fi privit supushi: cu multa mila, cu o aliura de superioritate si multa sila! Ochii lui se miscau continuu maturand micul spatiu umplut pana la refuz cu mese chinuite si arse cu tigara si scaune gata sa se rupa sub greutatea problemelor celui care se aseaza pe ele. Ca cei care vin aici nu as zice ca vin aici sa se distreze...ca fetzele lor spun altceva...sunt tristi, majoritatea beau in tacere...rad repede o bere sau un coniac si o intind...altzi sunt cei care stau mai mult...mai comenteaza un meci, un guvern, un ministru...o pensie, mai fluiera dupa o muiere prea dezbracata...si pleaca dupa cateva ore...si ultimii, dar nu cei din urma, sunt cei care par din peisaj...care par vopsiti pe peretzi carciumii, care parca au numele pe scaunele de la bodega ca babele pe scaunele de la biserica. Carciuma lui Nae Cretzu e biserica lor si se inchina la alcool...
Carciuma lui Nae Cretzu e o lume aparte, o lume pe care o inteleg perfect, dar nu o aprob...desi singura mea problema este faptul ca e “ieftina” si asa mi-am dat seama ce inseamna “fitze”. Este o lume in care pari ca uitzi de problemele tale si te incarci cu probleme altora. O lume in care uratenia neimplinirii paleste in fata frumusetzi realitatii triste. E decadent!? Nu, e realitatea pe care o traiesc altzi sau chiar si noi. Nu e nimic spectaculos in carciuma lui Nae Cretzu! Nici nu am cautat asta. Este un cliseu dintr-un tablou pictat de un artist necunoscut. Un tablou interesant!

Niciun comentariu:

  • - Geanta din material textil rezistent si intarit cu material termocolant. Este cusuta manual cu motive populare romanesti. Motivul nu se repeta si pe spa...

Postări populare