Ce au in comun: iarna si filmele XXX

Azi in drum spre munca am vazut o gagica, imbracata la patru ace, coafata, stilata ce sa mai... statea pe vine si sufla aer cald in butucul de la masina... era o scena rupta din filmele xxx doar ca...era un butuc si un botic!

Emil Boc detine controlul

Inchideti-va in case, baricadati usile, blocati geamurile, faceti-va rezerve de apa si hrana, luati-va bateri pentru radioruri si lanterne, ne asteapta zile multe in care o sa stam blocati de zapada ca Emil Boc a zis ca are situatia sub control cu recentele caderi masive de zapada si mai ales cu cele ce vor urma.

Cod portocaliu

Actuala putere a confiscat tot. Pana si avertizarea meteo e "portocalie"! Si cand te gandesti ca in urma cu ceva timp era "galbena"...si nimeni nu zicea nimic. Dar sa ne fereasca Dzeu de "rosu". Unii dintre noi au trait si varianta asta si cica nu e prea bine. Si dupa cum arata vremurile...ne paste si "rosu".

Protestul post-mortem al lui Adrian Paunescu

PARASTAS

Biată ţară, în criză financiară,
Din picior de plai şi gură de rai
Ai ajuns maidan pentru fiecare golan
Şi tomberon pentru fiecare avorton
Şi desagă pentru fiecare iniţiativă beteagă
Şi coridor pentru fiecare infractor
Şi casă de fier pentru fiecare premier
Şi gazdă bună pentru fiecare minciună
Şi muncă în zadar pentru fiecare gospodar
Şi profit pentru fiecare neofit
Şi dobândă mare pentru fiecare trădare
Şi stingător numărul zero
Pentru fiecare foc al lui Nero
Şi suflet caritabil pentru fiecare contabil
Şi pahar plin pentru fiecare vecin
Şi tentaţia de la Apus pentru Imperiul rus
Şi lumânare de ceară
Pentru fiecare provocare maghiară
Şi avere care încotro pentru fiecare embargo
Şi bordel nesătul
Pentru şoferi de la Istanbul.
O, ţara ţăranului mort,
Ai început să aduci grâu din import,
Vezi să nu cumva să te zbaţi
Să cumperi şi ceva Munţi Carpaţi
Şi să vină vreun prim-ministru dezinvolt,
Ca să importe ceva Mureş şi ceva Olt.
O, biată ţară, biată ţară,
Mai mult te omoară cine zice că te repară
Şi ţie ţi-e greu, că-n faţa lui Dumnezeu,
Fiecare derbedeu vrea să te facă deşeu
Şi ţi-e silă şi ţi-e milă
Şi cuminţenia ta de prăsilă a devenit inutilă.
Biată ţară, biată ţară,
Popor în poziţie reglementară,
Sub toată urgia planetară,
Care, când te repară, te şi omoară,
De ai ajuns întrebare fără răspuns
Şi devii maternitate fără copii
Şi te-au transformat în femeie fără bărbat
Şi vor văduvie să-ţi deie,
De bărbat fără de femeie,
Ca să fii legea fărădelege
Şi fărădelegea în plină lege,
Semănarea de moarte în toate cele şapte arte
Şi semnul lipsei de trebuinţă
Pentru fiecare ştiinţă
Şi societate cu mâinile tăiate
Şi târg cu vânzători fără sârg
Şi fântână cu apa-ntr-o rână
Şi răstignire în fiecare mănăstire
Şi înviere amânată pentru altă dată.
Toate te încercară şi te subţiară, biată ţară,
Vecinii te sfâşie, salvatorii tăi întârzie,
Românie, Românie.
Şi din exces în exces socotelile nu-ţi ies,
Oricine e mai bogat ca tine,
Orice nevrednic îţi ajunge sfetnic,
Nimenea şi cu nimica ne învaţă ce e frica,
La capătul de sus al cozii
S-au îmbogăţit nerozii,
Se ispăşesc păcatele,
Se fură palatele,
Mărşăluim de-a-ndăratele,
Dascălii de matematici sunt foarte apatici,
Dascălii de raţiune nu mai au ce ne spune,
Dascălii de fugă ne declină şi ne conjugă,
Dascălii de geografie ne crucifică şi ne sfâşie,
Dascălii de română abia te îngână.
Biată ţară, biată ţară, te repară, te omoară,
Când trăieşti în capitalism
Ţi-e dor de socialism,
Când trăieşti în socialism,
Ţi-e dor de capitalism,
Dacă te-apuci de ceva, te gândeşti la altceva
Şi, parcă, peste toate, suferi de ubicuitate,
Suferi de preţuri mari
Şi de plecare de cărturari,
Suferi de un fel de transă
Care te-a lăsat fără nici o şansă,
Suferi de un fel de insolenţă NATO,
Seduso, prădato şi abandonato!
Parcă ai braţe paralitice
Şi suferi de partide politice,
Şi nu-ţi mai revii, din nici un fel de maladii,
Când te îmbolnăveşti de nervi,
Iei nevroza şi o conservi,
Te baţi pe tine când te vezi în oglindă
Şi nu e boală să nu te cuprindă.
Îl omorâră cum îl omorâră,
De lăsa sângele din el dâră,
Pe ăla de dărâma fără voia ta,
Dar acum dărâmă toţi,
Că sunt şi nepricepuţi şi sunt şi hoţi.
Cine pe cine să mai omoare,
Că ar trebui să tragă fiecare în fiecare?
Ţară tristă, ţară nefericită,
Aia nu e coroană, aia e copită,
Pe care ţi-au pus-o pe frunte,
Ca să te umilească şi ca să te înfrunte,
Că fiecare criminal
Învaţă la seral, din fiecare serial,
Cinismul, lichelismul şi oportunismul,
Fanatismul, servilismul şi cameleonismul
Şi mai ales pofta de crimă,
Care ne urmăreşte şi ne animă.
O, ţară fără noi, ai pornit înapoi,
Vremea ta a trecut,
Tu te-ai întors la un fel de viitor în trecut.
La ora învierii, vin gunoierii,
Întinde-le podul, să-ţi cânte prohodul,
Întinde-le palma, să-ţi scuipe sudalma,
Boală bolnavă de o nouă gâlceavă,
Ţară-n ţărână sub mână păgână,
Măcar rădăcina să-ţi mai rămână.
Când o fi şi-o fi şi poate ne-om înzdrăveni,
Să facem din noapte zi
Şi din moarte nuntă
În patima cruntă
Şi să se scoale neamul
Şi râul şi ramul
Şi să se-audă, din fiece sat,
Ca un ecou fidel şi curat,
Ca un parastas retehnologizat:
Adevărat, adevărat a-nviat!
ADRIAN PĂUNESCU,
24 iunie 1992

Chiar si excesul de bine dauneaza...

De prea multa protectie din partea jandarmilor, protestatarii din Piata Universitatii s-au imbolnavit.
Multora dintre ei au inceput sa le apara pe spate si picioare niste dungi roshu-vinetzii. Specialistii spun ca este un efect datorat unei boli vechi, dar uitat in Romania ultimilor ani: Jandarmita puteroasa (a nu se confunda cu cea puturoasa care nu este asa de activa ca aceasta, dupa cum ii este si numele are efecte mai lente) care da bulan-ita (ca e un virus), care dupa mai multe valuri ale bolii se poate trasforma in bulan-oza (devenind degenerativa).
De asemenea, s-a mai observat ca unii manifestanti au si alta simtomatologie: se plang de durere de ficat, maxilar, stomac, rinichi sau usturime pe caile respiratorii. Toate aceste simptoame se datoreaza tot aceleiasi boli: Jandarmita puteroasa. Cel din urma simptom, usturimea cailor respiratorii si a ochilor se datoreaza efectelor gazoase care le da Jandarmita puteroasa.
Aceasta boala parea cronica, avea efecte lente, dar de durata, la inceputul acestei saptamani, dar se pare ca a devenit acuta, cu efecte imediate si de patrunzatoare care dau rupturi de: oase ale mebrelor superioare si inferioare si chiar viscerale (nu s-a dovedit, dar nu e timpul trecut).
Din cazuistica studiata specialistii au ajuns la o concluzie comuna: agravarea bolii poate duce si la decesul pacientului. De asemenea, corpul uman devine autoimun in colectivitati foarte mari si unite. S-a dovedit stiintific ca, cu cat este comunitatea mai mare, cu atat jandarmita puteroasa loveste mai putine persoane.

Sa-l sunam pe domnul Presedinte!

Beep, beep, beep, abonatul Basescu nu poate fi contactat, nu se afla in aria de acoperire a protestului, va rugam sa reveniti in piata! Beeeeep!

Ce se mai poarta de manifestatie

...Bijuterii handmade pentru protestele din Piata Universitatii de pe http://lahanulmaimutelor.blogspot.com/ Dupa ce le platiti puteti arunca cu ele in jandarmi. NU RECOMANDAM, dar exista si posibilitatea asta!

Program de dialog

In cadrul programului de dialog anuntat de primul ministru sunt programati azi intre orele 22.00 si 23.00 sa se intalneasca cu domnia sa persoanele cu handicap auditiv, intre orele 23.00 si 24.00 persoanele membre ale partidelor de guvernamant.

Maine, vineri, sunt asteptati la dialog incepand cu orele 13.00 pana orele 14.00, membri de familie ai celor care au intrat in audienta in ziua anterioara.

Incepand cu orele 18.00 domnul prim ministru va dialoga cu persoanele care vor solicita audienta in Alpii Elvetieni, dar doar pana duminica la orele 19-19.30.

Incepand de saptamana viitoare pana la alegerile din noiembrie sau mai devreme, domnul prim ministru va analiza rezultatele amplului dialog din aceste zile.

Cetatenii care nu au apucat sa dialogheze cu primul ministru sunt rugati sa faca o solicitare scrisa incepand din decembrie 2012.

Multumim.

Pozele de pe Facebook

Jandarmeria anunta!

Toti romanii care isi vor afisa pe Facebook sau alte retele de socializare poze cu fetze triste vor fi considerati anarhisti pentru ca nu se bucura de cresterea economica anuntata de primul ministru si vor fi tratati ca atare de catre organele de stabilire a ordinii publice.

Protectia populatiei

Jandarmeria anunta!

In vederea protejarii populatiei s-au decis urmatoarele:

Controlul corporal preventiv va fi realizat la iesirea din locuinta personala sau temporara.

Bordurile din granit sau alt material industrial vor fi inlocuite cu altele din burete.

Portocaliu va fi culoarea/nuanta acceptata pentru circulatia pe drumurile publice pentru a scoate in evidenta anarhisti.

Gluga si fularul sunt obiecte de vestimentatie strict interzise, ele pot fi inlocuite cu esarfe transparente si bentite sau “caciula casca – tip urechi pufoase”

In vederea aglomeratiei pe trotuare se vor pune semafoare pe sensurile de mers care sa impiedice ambuteiajele. De asemenea, tot pentru a preintampina ambuteiajele si tamponarile intre pietoni pe trotuare, cetatenii vor merge la o distanta de cel putin 3-4 metri unul dupa altul, iar in caz de aglomerare care poate creea stationare se va apela la un jandarm care va fi sigur disponibil sa descongistioneze traficul printr-o miscare rotativa de bulan.

Spatiile deschise –tip piata – vor fi inchise in vederea plantarii acolo a unor copaci care vor ajuta la oxigenarea creierelor cetatenilor.

Populatia care refuza sa fie protejata va fi incarcerata preventiv pana accepta protectia.

Sondaj in Piata Universitatii

O echipa de cercetatori condusa de Roberta Anastase a analizat si numarat manifestantii din Piata Universitatii si au observat urmatoarele:

70% sunt femei, din care 80% sunt “pasarici” si 60% “tiganci imputite”

si

60% sunt barbati, din care 100% sunt “niste gaozari”.

Concluzia: Nu conteaza cine se aduna, conteaza cine te numara!

Descoperire stiintifica in Romania

Sociologii specializati in revolte populare au descoperit o noua forma de revolutie odata cu manifestatiile din Romania de luna aceasta:
ZAPPINGUL AGRESIV!

Anunt in atentia cuplurilor de indragostiti

Jandarmeria anunta!
Cuplurile de indragostiti sunt somate sa nu se mai plimbe prin locuri publice pe perioada protestelor. Partea masculina sa se plimbe intre orele cu sot, partea feminina in cele fara sot. In caz contrar jandarmii ii considera "grup" si vor trece la control corporar preventiv (nu perchezitie, ca nu e la piele, doar pe sutien si chiloti!).
Jandarmeria multumeste pentru intelegere.

Reangajare Arafat

Boc: "Arafat, demis din greseala!"
De fapt Presedintele ii spuse lui Oprea "sa il elimine pe doctor". Boc a crezut ca vorbeste cu el si de aceea l-a demis, insa acum a fost reangajat Arafat ca sa poata Oprea sa isi indeplineasca misiunea primita de la Basescu.

Replica la scumpire

Hotelul Intercontinental a anuntat cresterea tarifelor la cazare.
Lunetisti au anuntat ca in acest caz fie ies si ei in strada ca sa protesteze impotriva acestei masuri abuzive, fie se muta pe cladirea Universitatii Bucuresti.
Jandarmeria nu intelege supararea lunetistilor pentru ca, citam: "Ce se ofuscheaza astia, ca se trage bine si de la sol!" am incheiat citatul.

Negocieri la Guvern

Negocierile de la Guvern s-au incheiat. Boc a spus ca si-a depus demisia, inca de aseara, la Cotroceni, dar Basescu a refuzat-o pe motiv ca functia de prim-ministru nu apare in organigrama pe care o are el, Boc fiind incadrat ca purtator de cuvant al Presedentiei.

Declaratie Boc

Boc: "Suntem pe crestere economica. Industria incepe sa isi revina!"
Asa e...Industria textila are cresteri de 1000% la vanzarile de cagule si hanorace cu gluga, iar cea extractiva nu mai face fata la vanzarile de caramida si piatra de borduri.

Intalnire de gradul trei cu jandarmii


Marti, orele 16.40, zona Str. Vasile Conta - doua-trei strazi mai incolo de Intercontinental spre Romana (unde de altfel si lucrez). Doi jandarmi cat usa ne opresc politicos (eram cu un coleg):
- Va rog sa ne prezentat' un act de indentitate!
Ne conformam fara sa cracnim desi nu eram prea fericiti de situatie. Doar ca prima este gasita legitimatia de la locul de munca. Neinteresanta! "BULETINU'!" Ok, buletinul!
- Va rog sa imi aratati ce aveti in rucsac!, spuse unul dintre dulapurile in albastru.
- Carti si mancare!
- Aratati-mi!
Deschid rucsacul plin de interes pentru ce va urma...ii arat unul dintre compartimentele lui in care aveam pachetul zilei, pe care nu il mancasem...
- Deschide-ti si in partea cealtalalta (nu imi apartine pocirea cuvantului, eu doar relatez)!
Deschid, aveam carti (atlase de anatomie, cursuri printate si carti).
Jandarmul este contrariat, nu recunoaste formele cartilor, probabil ca nu vazuse prea multe la viata lui.
- Ce avet acolo?
- Carti?
- Ce faceti cu ele?
- Le studiez!
Pare contrariat, dar decide sa treaca peste...
- Arme albe aveti?
Acum par eu contrariat!
- Lingura de la pachet!
Incearca un mic zambet!
- E nu, arme albe...
- Orezu' pe care nu l-am mancat...il am in geanta de luni!
Nu mai zambeste.
- Dvs. nu ati vazut ce acte de huliganism s-au intamplat...noi suntem aici sa va aparam.
Nu prea am inteles cum ma apara pe mine cotrobaindu-ma prin geanta si buzunare...dar sunt un novice in ale strategiilor de mentinere a ordinei publice.
Eu am mai stationat la locul in care am fost perchezitionat pentru a imi inchide rucsacul. Aveam un fermuar mai indaratnic care refuza sa se inchida. Jandarmul nu intelegea ce fac acolo si cred ca se simtea dator sa mai zica ceva.
- Sunteti liber! zice invitandu-ma politicos sa eliberez zona.
- Da? Sunteti sigur? Oau, ce bine! ii raspund eu, e adevarat pe un ton sarcastic si plec.

In fata Ministerului de Interne alt soc. Toata parcarea era plina de masini de interventie rapida a jandarmeriei si mascati peste tot in jurul lor. Nu exagerez daca spun ca erau cel putin 40 de masini de interventie si de vreo 4-5 ori mai multi oameni cu cagule si inarmati corespunzator. Imi zic in sine: "Pentru siguranta mea, sigur!"

MENTIONEZ CA SUNT SOLIDAR CU JANDARMII, DAR NU SUNT SOLIDAR CU STRATEGII GRADATI CARE II CONDUC SI I-A LASAT SA ISI IA PIETRE IN MUFA SI AU INTARZIAT INTERVENTIA SI ACUM II SUPUN OPROBIULUI PUBLIC PUNANDU-I SA INTIMIDEZE OAMENII PRIN NUMARUL LOR MARE PE STRAZI.

Informatie de interes national!

A bagat marfa la http://MonkeyMade.ro !. Publicul a cerut sa se dea cate un obiect handmade unicat la fiecare ca sa ajunga la toti, insa artizanii de la MonkeyMade.ro au refuzat pe motiv ca produsele lor nu sunt decat pentru cunoscatori, pentru cei care apreciaza produsele inspirate, unicat si realizate intr-o proportie covarsitoare “de mana” asa ca au pus la dispozitia “specialistilor” peste 250 de idei de cadouri de iarna concretizate in tot atatea obiecte variate de handmade. http://MonkeyMade.ro va asteapta. Si pentru ca suntem in pragul Craciunului si este recomandabil sa fim mai buni… spune si altora ceea ce pot gasi pe MonkeyMade.ro ca sa beneficieze si ei de oferta! Mos Craciun sa nu va sara! :-)

Bun sau rau...

Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie.
- Sa va explic care este conflictul intre stiinta si religie.
Profesorul ateu face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se
ridice in picioare
- Esti crestin, nu-i asa, fiule?
- Da, domnule, spune studentul.
- Deci crezi in Dumnezeu?
- Cu siguranta.
- Dumnezeu este bun?
- Desigur, Dumnezeu este bun.
- Este Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?
- Da.
- Tu esti bun sau rau?
- Biblia spune ca sunt rau.
Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin.
- Uite o problema pentru tine. Sa zicem ca exista aici o persoana
bolnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa o ajuti? Ai
incerca?
- Da, domnule. As incerca.
- Deci esti bun.
- N-as spune asta.
- Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca
ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu.
Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua.
- El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer,
chiar daca se ruga lui Isus sa-l vindece. Cum de Isus este bun? Poti
raspunde la asta?
Studentul tace.
- Nu poti raspunde, nu-i asa?
El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze.
- Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu este bun?
- Pai…, da, spune studentul
- Satana este bun?
Studentul nu ezita la aceasta intrebare:
- Nu.
- De unde vine Satana?
- Studentul ezita.
- De la Dumnezeu.
- Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista
rau pe lume?
- Da, domnule.
- Raul este peste tot, nu-i asa? Si Dumnezeu a creat totul pe lumea
asta, corect?
- Da.
- Deci cine a creat raul?
Profesorul a continuat.
- Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si
conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu este rau.
- Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste
lucruri groaznice, exista?
Studentul se foieste jenat.
- Da.
- Deci cine le-a creat?
Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea.
- Cine le-a creat? Niciun raspuns. Deodata, profesorul incepe sa se
plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti. Spune-mi, continua el
adresandu-se altui student. Crezi in Isus Cristos, fiule?
Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos.
- Da, domnule profesor, cred.
Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe
care le folosesti pebtru a identifica si observa lumea din jurul tau.
L-ai vazut vreodata pe Isus?
- Nu, domnule. Nu L-am vazut.
- Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Isus al tau?
- Nu, domnule, nu l-am auzit.
- L-ai simtit vreodata pe Isus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit?
Ai avut vreodata o experienta senzoriala a lui Isus sau a lui
Dumnezeu?
- Nu, domnule, ma tem ca nu.
- Si totusi crezi in el?
- Da.
- Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta
spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule?
- Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.
Da, credinta, repeta profesorul. Aceasta este problema pe care stiinta
o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.
Studentul ramane tacut pentru o clipa, inainte de a pune si el o intrebare.
- Domnule profesor, exista caldura?
- Da.
- Si exista frig?
- Da, fiule, exista si frig.
- Nu, domnule, nu exista.
Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa
devine brusc foarte tacuta.
Studentul incepe sa explice.
- Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura,
mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu
avem nimic numit “frig”. Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero,
ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista
frig – daca ar exista, am avea temperature mai scazute decat minimul
absolut de -458 de grade. Fiecare corp sau obiect este demn de studiat
daca are sau transmite energie, si caldura este cea care face ca un
corp sau material sa aiba sau sa transmita energie. Zero absolut (-458
F) inseamna absenta totala a caldurii.
Vedeti, domnule, frigul este doar un cuvant pe care il folosim pentru
a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi
masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu
este opusul caldurii, domnule, ci doar absenta ei.
Clasa este invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o
lovitura de ciocan.
Dar intunericul, profesore? Exista intunericul?
- Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce este noaptea daca nu intuneric?
- Din nou raspuns gresit, domnule. Intunericul nu este ceva; este
absenta a ceva. Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina
stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina
constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste
intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui
cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea
face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?
Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi
un semestru bun.
- Ce vrei sa demonstrezi, tinere?
- Vreau sa spun ca premisele dvs. filosofice sunt gresite de la bun
inceput si de aceea concluzia trebuie sa fie si ea gresita.
De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza. Gresite?
- Poti explica in ce fel?
- Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul. Sustineti ca
exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu
rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem
masura. Domnule, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un
gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar nimeni nu a vazut
sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca
moartea este opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca
lucru substantial. Moartea nu este opusul vietii, ci doar absenta ei.
Acum spuneti-mi, domnule profesor, le predati studentilor teoria ca ei
au evoluat din maimuta?
- Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.
- Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, domnule?
Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama
incotro se indreapta argumentul. Un semestru foarte bun, intr-adevar.
- - Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in
desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. nu
predati studentilor ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de
stiinta sau predicator?
Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge.
- Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineaori celuilalt
student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma
refer. Studentul se uita in jurul sau, in clasa. Este vreunul dintre
voi care a vazut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in
ras. Este cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a
atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform
regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil,
stiinta spune – cu tot respectul, domnule – ca nu aveti creier. Daca
stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile
dvs., domnule?
Acum, clasa este cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la
student, cu o fata impenetrabila. In fine, dupa un interval ce pare o
vesnicie, batranul raspunde.
-Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu.
- Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista
impreuna cu viata, continua studentul. Acum, domnule, exista raul?
Acum nesigur, profesorul raspunde:
- Sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de
umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si
violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt
nimic altceva decat raul.
La aceasta, studentul a replicat:
- Raul nu exista, domnule, sau cel putin nu exista in sine. Raul este
pur si simplu absenta lui Dumnezeu. Este ca si intunericul si frigul,
un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu
Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima
omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand
nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina.
Profesorul s-a asezat.
Daca ai citit pana aici si zambesti cand ai terminat, trimite asta
prietenilor si familiei.
P.S. Studentul era Albert Einstein.
Albert Einstein a scris o carte intitulata Dumnezeu vs. stiinta in 1921.

Persepolis – Marjane Satrapi

In urma acestui roman s-a facut si filmul de animatie cu acelasi nume. Cartea este un roman grafic. O poveste a unei fetite iraniene dintro familie mai instarita. Chiar daca faptele sunt destul de grave, e vorba de moment tensionate din istoria Iranului si a iranienilor, modul de a povestii a autoarei este unul cu mult umor. Un roman graphic in alb si mult negru, insa care smulge zambete la fiecare pagina.

“Persepolis este revizitarea, la persoana întâi, a copilăriei pe care Marjane Satrapi şi-a petrecut-o la Teheran, într-o familie cu convingeri de stânga, implicată în mişcări politice încă de dinainte de Revoluţia Iraniană. Urmează, repovestit prin prisma propriei experienţe, conflictul dintre Irak şi Iran, anii petrecuţi la liceu în Viena revenirea în Iran şi plecarea definitivă în Franţa, toate episoadele alcătuind, puse cap la cap, un bildungsroman.Vălul care acoperă, de regulă, sensibilele chestiuni legate de politică, religie şi istorie se ridică în cartea autoarei stabilite în Franţa pentru a face loc multor nuanţe de gri camuflate în imagini exclusiv alb/negru.

Dincolo de privirea de insider pe care o aruncă în „măruntaiele" unei lumi conflictuale, Persepolis (de)construieşte în cele aproape 400 de pagini o altă dimensiune familiarizată cu tabuul: condiţia femeii în lumea islamică. Fără să cadă în păcatul tezismului, Satrapi găseşte fomula perfectă între episoadele dramatice, umorul (de cele mai multe ori negru) şi analiza socială, fără să neglijeze ritmul poveştii.

Persepolis este autobioagrafia alb-negru a lui Marjane Satrapi, traversând graniţele dintre culturi cu luciditate şi simţul umorului.

Inclus în toate listele de „lecturi obligatorii" când vine vorba de romane grafice, Persepolis s-a vândut în peste două milioane de exemplare şi a fost de mai multe ori premiat la prestigiosul Festival de Benzi Desenate de la Angoulême (Franţa), iar în Spania a fost recompensat pentru mesajul antifundamentalist. Transformat într-un lungmetraj de animaţie, ai cărui coregizori au fost chiar Satrapi şi artistul Vincent Paronnaud, Persepolis a primit în 2007 Premiul Juriului la Cannes, fiind nominalizat şi la Oscaruri., declara editura.

Cartea a aparut in 2010 la Editura ART si costa circa 50 de lei, insa se pare ca editura a hotarat sa reduca pretul la 30 lei la BookFest si probabil ca o sa mai reduca si la alte evenimente de profil.


Vagabondul milionar – Vikas Swarup

O carte cu o constructie a naratiunii colosala. Intodeauna am crezut ca dupa o carte buna nu se poate face un film la fel de captivant sau invers. Dupa ce am citit cartea aceasta, in prealiabil vazand celebra ecranizare, mi-am cam schimbat opinia.

“Vagabontul milionar” este o carte de aventura. Aventura unui orfan indian ajuns printr-o serie de evenimente din viata sa sa castige celebrul concurs “Vrei sa fi milionar?”. Fiecare intrebare din concurs are un raspuns intr-o poveste, trista, dar uneori amuzanta, din viata sa. 13 intrebari, 13 raspunsuri din 13 aventuri povestite. Insa atat in India, cat si la noi, este “interzis” ca un “neica nimeni”, un orfan fara scoala sa castige un asemenea concurs, cu atat mai mult cu cat organizatorii concursului isi propusesera sa nu dea marele premiu mai devreme de cea de a 8-a emisiune, iar Rama Mohammad Thomas, personajul central al romanului, a castigat marele premiu inca din a doua emisiune. In atare conditii organizatorii solicita politiei indiene sa gaseasca frauda prin care orfanul Indian a stiut raspunsurile. Asa ajunge tanarul sa explice cum de a stiut fiecare raspuns.

Cartea nu are nevoie de prea multa reclama, dupa primele pagini te cucereste, cel putin pe aceeia care consuma carti de actiune, de aventuri.

Comparata cu “O mie si una de nopti” sau romanele lui Dickens, “Vagabondul milionar” a castigat numeroase premii, dar si publicul si criticii cu mult inainte de a fi ecranizata si ca filmul sa castige numeroase premii la randul sau.

Cartea a aparut in Romania in 2010 la Editura TAJ, care pregateste (daca cumva nu a aparut deja) cel de al doilea roman al lui Vikas Swarup – Sase suspecti. Vagabondul milionar costa circa 30 lei.

Filmul Slumdog Millionaire a aparut in 2008 si a castigat nu mai putin de 8 premii Oscar, 4 premii Globul de aur si multe alte premii sau nominalizari. In Romania este disponibil pe DVD la pretul de 50 ron, insa a fost oferit ca bonus si la o revista sau ziar, deci se poate gasi la chioscurile de difuzare a presei.

Rugaciune

Sunt printre cei optimisti care spun ca se poate si mai rau... Cred in necesitatea salvarii personale si necesitatea incercarii de a fi mai buni ca sa ne salvam pe noi si asa sa-i salvam pe altii. Cred in Dumnezeu! Dar uneori mai uit...si ma ia valul urii, revoltei, nervozitatii... Sunt un Taur, ma pornesc greu...ignor pe toti si toate, dar cand o pornesc imi e teama si mie sa-mi stau in cale. Pe fondul acestor ganduri am primit un mail dar o persoana foarte apropiata. Un mail care probabil circula pe net si la un moment dat a ajuns si la mine. O rugaciune...a preotului Ilarion Argatu. Daca nu o fi asa... Insa, rugaciune este una extrem de interesanta si ne pune pe ganduri despre cate primim si cate am putea face si nu facem sau nu realizam. Cine vrea...e invitat sa se gandeasca la urmatoarea rugaciune in forma primita de mine pe mail.

Preot ILARION ARGATU
(1913 - 1999)

"Iarta-ma, Doamne:
-pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut!
-pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit!
-pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit!
-pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles!
-pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am constientizat!
-pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o!
-pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-o!
-pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am primit-o!
-pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am ocrotit-o!
-pentru visele pe care mi le-as fi putut implini si nu le-am implinit!
-pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si din teama, nu am
indraznit sa pasesc!
-pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am exprimat-o!
-pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat pentru gloria Ta
Doamne si a Imparatiei Tale Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am gresit, pe Tine, Doamne, care esti Mila
si Iubirea infinita,Te rog, iarta-ma si ma imbraca cu nesfarsita Ta Iubire
si Lumina!

Iti multumesc, Doamne:pentru toata frumusetea pe care am vazut-o izvorand
din Tine !

-pentru muzica tacuta a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvaluit-o auzului!

-pentru tot ce am simtit bun si minunat in viata mea!

-pentru tot ce prin harul Tau am inteles!

-pentru lumina pe care am sorbit-o in adancul meu!

-pentru iertarea pe care daruind-o, am dobandit pace!

-pentru bucuria fiecarei clipe traite in Tine, Doamne!

-pentru toate cadourile spirituale care mi-au imbogatit fiinta!

-pentru viata
mea, care e a Ta, o mica parte a simfoniei existentei!
-pentru visele care au prins forma prin armonia iubirii Tale pentru mine!

-pentru necunoscutul in care am pasit plin de curaj, regasindu-Te!

-pentru iubirea coplesitoare cu care ma dezmierzi clipa de clipa!

-pentru tot ce am creat prin Tine bun si frumos, aducand cu umilinta lauda

Imparatiei Tale divine!

Dumnezeu, Tatal nostru, plimbandu-se prin casa mea imi va lua toate grijile
si va vindeca toate bolile mele si ale familiei mele in Numele lui Iisus,

Amin !

Paturi artizanat






Este una dintre paturile tesute de bunica mea in iernile geroase cand isi scotea din pod razboiul de tesut si tesea modele de flori, carpete si paturici cu mainile ei mici si aspre, trecand astfel mai repede peste iarna grea.

Este facuta in totalitate de mana , de la vopsirea lanii pana la teserea ei la razboiul de tesut. Masoara 160 cm latime si 210 lungime.

Face parte din categoria "lucruri facute de bunica", lucruri pe care le-am gasit in odaita ei asteptand sa iasa la lumina , sa fie folosite si apreciate.


Cod produs : 595, 598 si 605
Pret : 400 (fiecare)

Printul din Central Park – Evan H. Rhodes


Inchipuiti-va un Robinson Crusoe in miniatura care sa arate ca Tom Sawyer si care isi pierde timpul si sta in parcul central al orasului. Ceea ce va inchipuiti este descrierea peronajului principal al acestei carti, Jay-Jay.

JJ este un copil orfan luat in plasament de o femeie datorita baniilor pe care ii primea de la stat. Nu ducea o viata de huzur, insa din cauza unor evenimente neplacute fuge de acasa si se refugiaza in Central Park. Doarme in copaci, mananca de la restaurante noaptea sau din cosurile de gunoi ziua, se joaca cu un catel fara stapan, patineaza, investigheaza, citeste si contruieste…si fuge de un narcoman.

JJ este fascinant prin naivitatea lui si spiritul de aventura, atat de fascinant incat este indragit de o bunicuta pe care o salveaza de la un jaf si care il salveaza la randul ei de singuratate.

Cartea este plina de aventurile micului orfan care trece prin tot felul de evenimente mai mult sau mai putin placute, dar care se inchieie pozitiv. Romanul a fost ecranizat de doua ori, in 1977 si in 2000, inregistrand de fiecare data un real succe,. fapt inevitabil avand in vedere subiectul si actiunea romanului care i-a stat la baza.

Cartea a aparut la Editura Humanitas in 2007 si costa circa 10 lei.

Tzintziribush ramane singur, si…totusi, nu ! (ep. 12)

Citeste episoadele anterioare:

Trecusera multe zile de cand Tzintziribush isi facuse deja atatia prieteni pe care ii vizita pe rand…dar cel mai mult statea cu Relu si Tzuica. De fapt, Relu fugise si el de acasa pentru ca stapanii lui aveau mai nou un copil nou nascut si au considerat ca Relu nu le mai trebuie si intr-o seara discutau ce sa faca cu el…din numeroasele optiuni…Relu fusese lasat la ghena de gunoi intr-o cutie deschisa, cu doi morcovi si un mar. Insa astea i-au ajuns in prima jumatate de zi, seara astepta inca sa vina stapanii sa-l ia de acolo. Intre cei care au vizitat cutia in care fusese lasat Relu fusesera doua pisici, shobolanul Tzuica si un caine, trei dintre cele 4 animale erau forte infometate si daca primul dintre ele nu ar fi fost Tzuica, celelalte trei ar fi fost mai satule pentru cateva momente. Asa ca din acel moment Relu si Tzuica erau nedespartiti. Tzuica il luase de suflet pe Relu care era foarte naiv pentru lumea in care trebuia sa traiasca mai nou. Nici diferenta de marime nu ii deranja. Se trezeau seara si incepea distractia. Ziua era prea multa agitatie si prea multe riscuri pentru gustul lor. Tot seara venea si Tzintziribush la ei. Ziua ii urmarea de la balcon, asta cand nu dormeau, insa cam dormeau toata ziua si rar, venea si ziua la ei. Masina abandonata de oameni a fost cucerita si facuta camin pentru cei doi shoricei, un shoricel de companie si un shobolan pe care nu l-ai vedea sa iti tina companie si nici nu ai fi vrut.

In timpul in care cei doi, Relu si Tzuica, creasera un duo devenit trio cand se alatura si Tzintziribush, semnatarul jurnalului de fatza, cel care ni l-a povestit noua si noi ne-am permis sa il facem cunoscut si voua, avea mari probleme. Fugile dese si prieteniile sale cu animale dubioase (pisici, caini, shobolani sau shoricei de companie) nu erau prea bine vazute de familia sa. Nu pentru ca nu le place anturajul lui Tzintziribush, ci pentru ca cei doi batrani, « bunicii » familiei de shoricei nu prea mai aveau putere sa se ocupe de ei, iar familia de shoricei, partea adulta, parintii lui Tzintziribush aveau responsabilitatea unui numar insemnat de mostenitori. Care nu mai puteau ramane in spatiul rece din apartament. Si cum parintii lui Tzintziribush nu vroiau sa isi creasca copii la bloc ca sa o ia razna ca el. Pentru ca da… Tzintziribush era considerat oaia neagra a familiei. « Cel mai destept », dar si cel mai naravash din familie. Deci un exemplu rau. Morala asta a durat ceva…pana cand parintii au decis sa isi salveze restul familiei si sa se intoarca la tara. Astfel ca intr-o seara, bunicul lua familia de shoricei si o duse la vechia sa casa… Tzintziribush a ramas acasa, la oras.

Abia de acum au inceput adevaratele aventuri ale lui Tzintziribush, shoricelul de oras.

In acest moment l-am zarit noi, eu si maimutza, pe Tzintziribush stand amarat pe balcon. Nu a durat mult si bunica lui Tzintziribush a murit, linistita asa cum a fost toata viata. Si cum batranul ei sotz nu ar fi perceput viata fara ea…la scurt timp a urmat si el. Tzintziribush nu a mai ales sa ne faca doar o vizita pe zi…asa cum ne obisnuisem, ci la solicitarile noastre a decis sa ne mute la noi, era deja un shoricel extrem de stapan pe soarta lui si alegerea de a sta la noi a fost facuta nu din nevoia de a supravietui…ci pentru ca ne lega o pasiune comuna : povestile. La noi auzea povesti si la noi si le spunea pe ale lui. Nu a fost un locatar tocmai omniprezent. Aventurile sale, uneori si noi eram implicati in ele…fiind de fapt cei care le mai si programam, alaturi de cei doi « golanashi », Relu si Tzuica, sau de pisica Dona, sau catelul Zapa…si de alte animaluzte sau oamenii pe care i-a intalnit, au facut ca Tzintziribush sa devina un personaj important in viata si blogul nostru. De aici a inceput ceea ce a fost pana acum, doar debutul, JURNALUL(ui) LUI TZINTZIRIBUSH, SHORICELUL DE ORASH !

Care nu este chiar atat de singur…ne-am ocupat noi de asta…ca doar noi suntem Maimutza si Maimutzul…nu puteam sa il vedem pe el singur…dar asta in episodul viitor…cand « Tzintziribush se indragosteste »…de Micki


Sfarsitul primului sezon!

Porumbelul – Patrick Suskind


Dupa ce am citit “Parfumul” (click aici!), de acelasi autor, inevitabil trebuia sa gasesc si sa citesc si aceasta carte. Am cumparat-o si citit-o pe “nerasuflate”. Este altceva. Insa este tot o carte care are puterea sa te subjuge. Un subiect mai putin complex, insa la fel de bine dezvoltat.

Un personaj care supravietuieste in jungla urbana datorita unor obisnuinte care il linistesc. In fiecare zi acelasi rand de scari, acelasi traseu la serviciu, aceeasi poarta pe care o deschide pentru directorul bancii… Rutina pe care pe noi ceilalti ne-ar pune la pamant, pe el, un umil gardian de banca, il tine pe lume. Totul pana la un banal eveniment: un porumbel intra pe geamul de pe hol al culoarului din fata usii. De aici se construieste o carte, aparent fara un subiect, insa care are forta de a construi un caracter, un personaj extrem de bogat, bogat in amanunte ale rutinei si al interesului pentru rutina.

Este un micro-roman intr-un macro-univers. Cartea a aparut la Editura Humanitas in doua editii, cea din urma costa circa 15 lei. Cartea e disponibila si in anticariate la un pret de circa 10 lei.

  • - Geanta din material textil rezistent si intarit cu material termocolant. Este cusuta manual cu motive populare romanesti. Motivul nu se repeta si pe spa...

Postări populare